Ai tema, dar nu știi cum construiești cercetarea?
Privat. Primul capitol gratuit. Fără avans. Plata la final sau în etape. Status constant al lucrării. Raport AI + plagiat.
Scrie-ne pe WhatsAppCercetarea este miezul lucrării de gradul I. Anexa 13 a metodologiei, cu criteriile după care e evaluată lucrarea, cere o ipoteză formulată „în funcție de tipul cercetării”, experimente sau observații riguroase, „evaluarea și compararea rezultatelor inițiale și finale (pretest și posttest)” și o concluzie care confirmă sau infirmă ipoteza. Cât din lucrare ocupă partea practică stabilește centrul: cel puțin jumătate la UBB Cluj și la UAV Arad, aproximativ două treimi la UTGJ (Târgu Jiu).
Vezi cum arată în modelul nostru Word, gratuit: introducerea, metodologia și rezultatele, cu tabel și grafic.
Tema: „Jocul didactic, mijloc de îmbogățire a vocabularului la preșcolarii de 5-6 ani”. O educatoare lucrează cu grupa mare A (22 de copii), grupa experimentală. Grupa mare B din aceeași grădiniță (21 de copii) este grupa de control. Cercetarea durează un an școlar.
Ce tip de cercetare alegi
Ghidul UAV enumeră tipurile de studii potrivite pentru gradul I. Alegi unul după temă și îl anunți încă din introducere, cum cere și ghidul UBB.
- Constatativă: descrii și explici o situație așa cum este, fără să schimbi nimic, de exemplu nivelul vocabularului la începutul anului.
- Corelațională: măsori legătura dintre două variabile, de exemplu cât li se citește copiilor acasă și cât de bogat le este vocabularul.
- Experimentală (ameliorativă): introduci o schimbare, o metodă sau un program, și verifici prin pretest și posttest dacă aduce progres. Anexa 13 vorbește de cercetări „ameliorativ-experimentale” și „constatativ-ameliorative”.
- Cvasiexperimentală: ca experimentul, dar pe grupele sau clasele care există deja, fără să le formezi tu. Grupa ta e cea experimentală, grupa unei colege e cea de control.
- Studiul de caz: un copil, o clasă sau o situație cu trăsături unice, urmărite în detaliu; nu permite generalizări.
Exemplul nostru este o cercetare cvasiexperimentală: grupele A și B există deja, iar jocurile didactice sunt schimbarea introdusă de educatoare.
Pașii cercetării, pe exemplul nostru
Apasă pe un pas ca să vezi ce scrii și exemplul.
1Problema și scopul
ce vrei să schimbi la grupă sau la clasă
Pornești de la o problemă reală a grupei sau a clasei tale, pe care ai observat-o și pe care o poți măsura. Scopul spune, într-o frază, ce urmărește cercetarea.
Problema: la începutul grupei mari, mulți copii folosesc puține cuvinte când descriu o imagine și confundă denumirile obiectelor din aceeași categorie.
Scopul: să verific dacă jocurile didactice de vocabular, folosite sistematic, îmbogățesc vocabularul activ al preșcolarilor de 5-6 ani.
Anexa 13 urmărește: „rigurozitatea și precizia delimitării problemei” și „abordarea unei probleme de interes major pentru practica școlară”.
2Obiectivele cercetării
ce faci tu, ca cercetător
Obiectivele sunt ale tale, nu ale copiilor: ce măsori, ce aplici, ce compari. Ghidurile UBB și UAV Arad cer să nu le confunzi cu obiectivele activităților didactice și să le formulezi operațional.
O1. Să stabilesc nivelul inițial al vocabularului la cele două grupe.
O2. Să aplic la grupa experimentală un program de 24 de jocuri didactice de vocabular.
O3. Să compar rezultatele de la pretest și posttest, în fiecare grupă și între grupe.
O4. Să verific la retest dacă progresul se menține.
3Ipoteza
o afirmație pe care datele o confirmă sau o infirmă
Ipoteza leagă ce schimbi (variabila independentă) de ce măsori (variabila dependentă). Ghidurile UBB și UAV cer să fie scrisă la timpul prezent, afirmativ, să poată fi verificată și să arate ce are specific intervenția ta, fără formulări vagi.
„Jocul didactic este foarte important pentru dezvoltarea limbajului.” Nu poate fi verificată: nu spune ce se schimbă, la cine și față de ce.
„Vor învăța copiii mai multe cuvinte prin joc?” Este o întrebare, nu o ipoteză.
„Folosirea sistematică a jocurilor didactice de vocabular în activitățile de educare a limbajului duce la o creștere a vocabularului activ al preșcolarilor de 5-6 ani mai mare decât cea obținută prin activitățile obișnuite.”
Anexa 13 urmărește: „identificarea și formularea clară, corectă a ideilor, în funcție de tipul cercetării”.
4Variabilele
independentă: ce schimbi; dependentă: ce măsori
Variabila independentă este factorul pe care îl introduci tu. Variabila dependentă este ce se schimbă ca urmare și ce măsori. Pentru fiecare variabilă dependentă spui cu ce instrument o măsori.
Independentă: programul de jocuri didactice de vocabular (24 de jocuri, două pe săptămână, 12 săptămâni), aplicat doar la grupa experimentală.
Dependentă: vocabularul activ, măsurat prin punctajul la proba de evaluare (0-30 de puncte) și prin fișa de observație.
5Eșantionul de subiecți și de conținut
cine participă și pe ce materiale lucrezi
Eșantionul de subiecți: câți copii sau elevi, cum i-ai ales și doar caracteristicile care contează pentru temă. Într-un experiment ai o grupă experimentală, care primește intervenția, și o grupă de control, care dă doar testările inițiale și finale (o recomandă ghidurile UBB și UAV). Eșantionul de conținut: activitățile și materialele pe care le folosești în intervenție.
Subiecți: grupa experimentală (E), grupa mare A, N = 22 de copii de 5-6 ani; grupa de control (C), grupa mare B din aceeași grădiniță, N = 21. Intră în calcul doar copiii prezenți la pretest și la posttest.
Conținut: 24 de jocuri didactice de vocabular (de exemplu „Cutia cu surprize”, „Spune mai departe”, „Eu spun una, tu spui multe”), legate de temele din planificarea grupei.
Dacă adaugi și o anchetă cu chestionar, de exemplu la părinți, calculatorul de eșantion îți arată câte răspunsuri îți trebuie.
6Metodele și instrumentele
observația, testul, chestionarul, produsele activității
Separă metoda de instrument: ancheta este metoda, chestionarul este instrumentul (exemplul din ghidurile UBB și UAV). Descrii doar ce ai folosit tu și de ce, iar instrumentele complete merg în anexe.
- Observația sistematică, cu o fișă de observație completată după activități.
- Testul (proba de evaluare), dat ca pretest (înainte de intervenție), posttest (după) și, dacă e cazul, retest. Păstrezi aceeași structură a itemilor, ca rezultatele să poată fi comparate.
- Chestionarul, pentru părinți, colegi sau elevii mai mari.
- Analiza produselor activității: fișe de lucru, desene, compuneri, caiete.
- Studiul de caz, pentru un copil sau un elev care evoluează altfel decât grupa.
Rezultatele le exprimi ca la clasă: la grădiniță pe niveluri („comportament atins”, „comportament în dezvoltare”, „necesită sprijin”), la primar pe calificative (FB, B, S, I), la gimnaziu și liceu prin note.
Proba de evaluare are 30 de itemi, câte 1 punct: 12 imagini de denumit, 10 cuvinte de explicat, 8 propoziții de alcătuit cu un cuvânt dat. Punctajul devine nivel după un barem stabilit de educatoare: 24-30 comportament atins (CA), 15-23 în dezvoltare (D), sub 15 necesită sprijin (NS).
7Etapele cercetării
constatativă, experimentală, finală, retest
Ghidul UAV dă succesiunea obișnuită a unui experiment: pretest, test (intervenția), posttest și retest, „dacă este cazul”. Ghidurile UBB și UAV recomandă un tabel cu etapele și metodele folosite în fiecare. Lucrarea se scrie între 15 februarie din anul colocviului și 31 august din anul școlar următor (art. 35 din metodologie), așa că experimentul încape de obicei în anul școlar de după colocviu.
| Etapa | Când (fictiv) | Ce faci |
|---|---|---|
| Constatativă (pretest) | octombrie | proba de evaluare, la ambele grupe |
| Formativă (experimentală) | noiembrie-februarie | cele 24 de jocuri, doar la grupa E; grupa C lucrează ca de obicei |
| Finală (posttest) | martie | aceeași probă, la ambele grupe |
| Retest | aprilie | proba din nou, ca să vezi dacă progresul se menține |
8Prezentarea rezultatelor
tabele, grafice, niveluri, progresul
Calculele le face tabelul Excel gratuit ↓
Pentru fiecare grupă și etapă dai media, numărul de copii pe niveluri sau calificative și progresul = posttest - pretest. Compari întâi fiecare grupă cu ea însăși, apoi grupa experimentală cu grupa de control. Ghidul UAV recomandă cel mult două tabele sau grafice pe pagină, fiecare urmat imediat de explicație.
Exemplu (date fictive), proba de 0-30 de puncte:
| Grupa E (N = 22) | Grupa C (N = 21) | |
|---|---|---|
| Media la pretest | 17,1 | 17,4 |
| Media la posttest | 24,3 | 19,6 |
| Progres (posttest - pretest) | +7,2 | +2,2 |
| Comportament atins la pretest | 3 copii (14%) | 3 copii (14%) |
| Comportament atins la posttest | 14 copii (64%) | 6 copii (29%) |
Un grafic cu bare (pretest și posttest, pentru E și C) arată diferența dintr-o privire. Unele ghiduri cer și testarea statistică a ipotezelor (la UTGJ, de exemplu); dacă al tău o cere, o variantă simplă este testul t pentru eșantioane independente, aplicat pe progres. Întreabă coordonatorul dacă îți trebuie.
9Interpretarea și concluzia
ipoteza se confirmă sau se infirmă
Nu repeți cifrele: spui ce înseamnă pentru ipoteză și le compari cu ce spune literatura de specialitate (așa cere ghidul UAV). Concluzia spune clar dacă ipoteza se confirmă sau se infirmă, apoi cum se pot folosi rezultatele, contribuția ta personală și propunerile.
„Grupele au pornit de la niveluri apropiate (17,1 și 17,4 puncte din 30). După 12 săptămâni, grupa experimentală a progresat cu 7,2 puncte, iar grupa de control cu 2,2 puncte. Copiii cu comportament atins au ajuns de la 14% la 64% în grupa experimentală și de la 14% la 29% în grupa de control. Ipoteza se confirmă: jocurile didactice de vocabular au adus un progres mai mare decât activitățile obișnuite.”
Dacă diferența nu apare, scrii că ipoteza se infirmă și explici de ce (durata, absențele, proba). Anexa 13 vorbește de „confirmarea sau infirmarea” ipotezei: contează să fie spusă clar și argumentată.
10Etica cercetării
coduri în loc de nume, acordul părinților
- Coduri în loc de nume: E01-E22 și C01-C21 în tabele, grafice și anexe. Pe fișele și desenele scanate acoperi numele.
- Fotografii doar cu acordul scris al părinților și, cât se poate, fără fețele copiilor.
- Acordul conducerii grădiniței sau școlii și al colegei care are grupa de control, înainte să începi.
- Păstrează fișele originale până după susținere, ca să poți arăta oricând de unde vin datele.
Tabelul Excel pentru pretest și posttest
Treci punctajele pe coduri, cu grupa (E sau C), pretestul și posttestul, iar tabelul îți dă rezultatele pe grupe și pe etape, progresul, diferența dintre grupe, numărul de copii pe calificative sau pe niveluri și graficul. Calificativele FB, B, S, I sunt cele de la primar; la grădiniță îți scrii nivelurile în foaia de date.

Pentru capitolele de metodologie și rezultate pornește de la modelul Word al lucrării de gradul I. Toată cercetarea pusă cap la cap o vezi în lucrarea-exemplu adnotată.
Surse: Metodologia aprobată prin OMECTS 5561/2011, forma consolidată valabilă din 4 martie 2026 (art. 35 și Anexa 13, extras publicat de UVT); ghidurile UBB, UAV Arad și UTGJ. Gradul I se organizează după aceste reguli până în anul școlar 2027-2028 inclusiv (Legea 198/2023, art. 248), iar noua metodologie trebuie aprobată până la 1 august 2027 (OME 6072/2023); dacă ești în seria 2027-2029, întreabă la ISJ. Exemplul și datele sunt fictive. Ultima verificare: 1 noiembrie 2026. Regulile pot diferi de la un centru de perfecționare la altul: verifică ghidul centrului tău.
Întrebări frecvente
Ce tip de cercetare se face la lucrarea de gradul I?
Anexa 13 a metodologiei acceptă mai multe tipuri, de la cercetări ameliorativ-experimentale și constatativ-ameliorative la lucrări de sinteză. Ghidul UAV Arad enumeră studiile constatative, corelaționale, experimentale sau cvasiexperimentale și studiul de caz. Pentru o temă despre o metodă aplicată la clasă se potrivește de obicei un experiment cu pretest și posttest.
Am nevoie de o grupă de control?
Metodologia nu o cere, dar ghidurile UBB și UAV o recomandă la cercetările experimentale: compari progresul grupei tale cu al unei grupe care nu a primit intervenția. Dacă nu ai o grupă de control, compari pretestul cu posttestul aceleiași grupe și spui această limită în concluzii.
Câți copii sau elevi trebuie să am în eșantion?
Metodologia nu fixează un număr. De obicei eșantionul este grupa sau clasa ta, plus o grupă sau o clasă de control; în exemplul nostru, 22 și 21 de copii. În lucrare spui numărul exact (N), cum i-ai ales și cine a ieșit din calcul.
Ce diferență este între pretest, posttest și retest?
Pretestul măsoară nivelul inițial, înainte de intervenție. Posttestul măsoară nivelul de după intervenție, cu o probă de aceeași structură. Retestul se dă după câteva săptămâni, ca să vezi dacă progresul se menține; ghidul UAV îl recomandă dacă este cazul.
Trebuie să folosesc teste statistice?
Anexa 13 cere prelucrarea și compararea datelor, nu un test anume. Unele ghiduri cer și testarea ipotezelor, de exemplu UTGJ. Dacă al tău o cere, testul t pentru eșantioane independente, aplicat pe progres, este o variantă simplă; altfel îți ajung mediile, progresul și numărul de copii pe niveluri sau calificative, pe grupe.
Pot pune fotografii cu copiii în lucrare?
Doar cu acordul scris al părinților și, cât se poate, fără fețele copiilor. În tabele și anexe folosești coduri în loc de nume, iar pe fișele scanate acoperi numele.


