Ai de scris studiul de caz al unui elev cu CES?
Privat. Primul capitol gratuit. Fără avans. Plata la final sau în etape. Status constant al lucrării. Raport AI + plagiat.
Scrie-ne pe WhatsAppCum lucrăm
-
Ne scrii pe WhatsApp
Fără obligațiiTrimite ghidul, tema sau lucrarea, dacă ai început.
-
Primul capitol gratuit
GratuitPentru a vedea cum lucrăm.
-
Lucrarea finală, fără avans
Plata la final sau în etapeScriem sau modificăm lucrarea, cu status constant. Raport AI + plagiat. Primești lucrarea înainte de plată.
Cuprins · 5 secțiuni
La Psihopedagogie specială, mulți studenți aleg un singur copil cu cerințe educaționale speciale (CES) și îl urmăresc de la evaluare până la ultima sesiune de intervenție. Ghidul de licență de la UBB acceptă explicit studiul de caz și experimentul cu un singur subiect printre tipurile de cercetare.
Datele generale și anamneza, evaluarea inițială pe domenii, profilul copilului (puncte tari și dificultăți), planul de intervenție personalizat (PIP) cu obiective pe termen lung și scurt, intervenția, evoluția măsurată cu aceleași instrumente și concluziile cu recomandări. Câte cazuri și câte pagini stabilesc ghidul facultății și coordonatorul.
Ce cer facultățile
Două ghiduri de licență și disertație și un ghid de practică, fiecare legat de documentul lui. Regulile se schimbă, așa că verifică varianta sesiunii tale.
| Documentul | Ce spune despre studiul de caz | Lungimea |
|---|---|---|
| UBB Cluj, Psihopedagogie specială, ghid licență și disertație (fișierul din 14 noiembrie 2023) | Studiul de caz și experimentul cu un singur subiect sunt două tipuri separate. Studiul de caz punctează aspectele sistemice și ecologice și „acordă atenție utilizării datelor confidențiale”. La experimentul cu un singur subiect, rezultatele se bazează pe analiza vizuală a datelor. | 40-120 de pagini fără bibliografie și anexe; teorie și parte practică în proporție de aproximativ 40%-60%. |
| Transilvania Brașov, Pedagogie, PIPP și Psihopedagogie specială, ghid licență și disertație | Capitolul de cercetare primește un titlu care spune ce ai cercetat, nu „Cercetare”. Structura se stabilește cu coordonatorul, după tipul cercetării (constatativă, ameliorativă, longitudinală…). | Licența orientativ 60-100 de pagini; disertația 40-50, cu un singur capitol de teorie. |
| UBB, ghid pentru stagiile de practică (Ioana-Letiția Șerban, Presa Universitară Clujeană, 2024) | Nu e un ghid de licență, dar dă modelele folosite la practică: un model de studiu de caz în cinci părți și un model de PIP pe cinci domenii de dezvoltare. | - |
Pentru Universitatea din București, „Alexandru Ioan Cuza” Iași și „Lucian Blaga” Sibiu nu am citit documentele, de aceea lipsesc din tabel. Ultima verificare: 11 nov. 2026.
Părțile studiului de caz
Șapte părți, în ordinea în care lucrezi cu copilul. Apasă pe una ca să vezi ce scrii, ce caută comisia și un exemplu.
1Datele generale și anamneza
Copilul, familia, istoricul, traseul școlar
Prezinți copilul cu un cod, apoi datele de familie, diagnosticul și istoricul medical și terapeutic, traseul educațional și situația de acum. Așa începe și modelul de studiu de caz din ghidul de practică UBB. Afli datele din discuția cu părinții și profesorii și din documentele școlii, cu acord.
Comisia caută: ce e relevant pentru intervenție, nu toată fișa copilului.
„Elevul D. are 9 ani și este în clasa a III-a, într-o școală de masă. Urmează terapie logopedică de la 6 ani. Învățătoarea semnalează că evită să citească cu voce tare.”
2Evaluarea inițială
Pe domenii, cu instrumente pe care le refolosești la final
Descrii nivelul de la care pornește copilul. Modelul de PIP din ghidul de practică UBB îl notează pe cinci domenii: psihomotric, cognitiv, limbaj și comunicare, socio-emoțional, autonomie personală. Instrumentele: observația cu grilă, probe, interviul cu părinții și profesorii, analiza documentelor.
Comisia caută: instrumente descrise și refolosite la evaluarea finală. Probele standardizate le folosești doar dacă ai dreptul să le aplici; întreabă coordonatorul.
„La proba de denumire după 10 imagini, D. a pronunțat corect sunetul «r» în 3 cuvinte din 10.”
3Profilul copilului
Puncte tari, dificultăți, diagnosticul din documente
Din evaluare scrii ce poate copilul și unde are nevoie de sprijin. Modelul de PIP are rubrici separate pentru diagnosticul medical, psihologic și educațional: pe primele două le preiei din documentele de evaluare, nu le pui tu.
Comisia caută: puncte tari reale, pe care se sprijină intervenția, nu doar o listă de deficite.
Puncte tari: înțelege bine textele citite de altcineva, e motivat de jocurile cu cartonașe. Dificultăți: pronunția sunetului «r», evitarea citirii cu voce tare în clasă.
4Planul de intervenție personalizat (PIP)
Obiective pe termen lung și scurt, criterii de evaluare
Ghidul de practică UBB definește PIP-ul ca document al echipei multidisciplinare a copilului, părinții inclusiv. Modelul lui are, pentru fiecare domeniu: perioada, obiectivele operaționale, activitățile, resursele, criteriile de evaluare și nivelul de realizare (realizat, în curs de realizare, nerealizat).
Comisia caută: obiective pe termen scurt formulate SMART (specifice, măsurabile, accesibile, realizabile, încadrate în timp), cum cere modelul de studiu de caz din același ghid.
Obiectiv pe termen lung: citirea cu voce tare în clasă, fără evitare. Obiectiv pe termen scurt: „În 8 săptămâni, D. pronunță corect sunetul «r» în cel puțin 8 din 10 cuvinte la proba de denumire.”
5Intervenția
Ce ai făcut, cât de des, cine a lucrat cu copilul
Descrii strategiile, materialele și programul sesiunilor. Modelul din ghidul de practică UBB împarte intervenția în prevenție, intervenția propriu-zisă și feedback și cere, când lucrează mai multe persoane, funcția, rolul și momentul fiecăreia.
Comisia caută: o intervenție pe care altcineva ar putea s-o repete: câte sesiuni, cât durează, ce materiale.
„16 sesiuni individuale de 30 de minute, de două ori pe săptămână, în cabinetul logopedic: exerciții de articulare, apoi jocuri de denumire cu cartonașe și citire în perechi. Feedback verbal și un sistem de puncte la fiecare sesiune.”
6Evoluția
Aceleași instrumente, la început și la final
Compari evaluarea finală cu cea inițială, pe aceleași probe, de preferință într-un tabel sau un grafic pe sesiuni. Cu un singur copil nu faci teste statistice; descrii schimbarea și ce ar mai fi putut contribui la ea.
Comisia caută: cifre, nu impresii: „7 din 10” spune mai mult decât „a progresat mult”.
„La final, D. a pronunțat corect sunetul «r» în 7 cuvinte din 10, față de 3 la început. Obiectivul de 8 din 10 este în curs de realizare.”
7Concluziile și recomandările
Ce s-a atins, ce urmează, pentru cine
Spui ce obiective s-au atins total sau parțial, cum ai comunicat progresul copilului și familiei și ce recomanzi mai departe, cum cere modelul de studiu de caz al ghidului de practică UBB. Ghidul de licență UBB adaugă relevanța pentru practică și limitele generalizării de la un caz.
Comisia caută: recomandări care decurg din caz, pentru părinți, învățătoare sau profesorul de sprijin.
„Recomandăm continuarea exercițiilor acasă, 10 minute pe zi, și citirea cu voce tare în grupuri mici înainte de citirea în fața clasei.”
Cum alegi și scrii un studiu de caz în alte domenii: studiul de caz în lucrarea de licență. Dacă ai o grupă întreagă de preșcolari sau școlari, nu un caz, vezi lucrarea de licență la PIPP, cu experimentul pe grupă.
Un caz fictiv, de la cap la coadă
Elevul D. nu există; l-am construit ca să arăte cum se leagă părțile. Teme și metode pentru specializare găsești pe pagina Psihopedagogie specială, iar dacă vrei să scriem sau să corectăm noi studiul de caz, vezi serviciile.
0Schelet de completat
Capitolul studiului de caz, cu spații libere
Elevul / eleva [cod], [vârsta] ani, clasa [clasa], [tipul de școală]. [Diagnosticul, preluat din documentele de evaluare.] [Istoricul terapeutic și traseul școlar.] Evaluarea inițială, cu [instrumentele], arată: [nivelul pe domeniile relevante]. Puncte tari: [...]. Dificultăți: [...]. Obiectivul pe termen lung: [...]. Obiectivele pe termen scurt: [obiectiv SMART, cu criteriul și termenul]. Intervenția: [nr.] sesiuni de [durata], [frecvența], cu [strategiile și materialele]. Evaluarea finală, cu aceleași instrumente: [rezultatul față de cel inițial]; obiectivul este [realizat / în curs de realizare / nerealizat]. Recomandări: [...].
1Cazul lui D., într-un paragraf
Elev de 9 ani, cu dificultăți de pronunție
D., 9 ani, clasa a III-a, urmează terapie logopedică de la 6 ani și evită să citească cu voce tare. La evaluarea inițială pronunță corect sunetul «r» în 3 cuvinte din 10. Puncte tari: înțelegerea textelor citite de altcineva și motivația pentru jocuri. Obiectivul pe termen scurt: 8 din 10 cuvinte în 8 săptămâni. După 16 sesiuni de 30 de minute, rezultatul este 7 din 10: obiectiv în curs de realizare. Recomandări: exerciții zilnice acasă și citire în grupuri mici înainte de citirea în fața clasei.
De ce funcționează: aceeași probă la început și la final, un obiectiv cu cifră și termen, și un rezultat raportat sincer, chiar dacă obiectivul nu e atins complet.
Mai multe despre studiul de caz CES
+Acordul părinților și confidențialitatea
Copilul e minor, iar diagnosticul și documentele de evaluare sunt date sensibile: le folosești doar cu acordul scris al părinților și al școlii. În lucrare apare cu un cod, fără școala, localitatea sau fotografii după care ar putea fi recunoscut.
Modelul de acord al părinților →
+Studiu de caz sau experiment cu un singur subiect
Ghidul UBB le tratează separat. Studiul de caz descrie copilul în profunzime, în contextul lui. Experimentul cu un singur subiect pornește de la o ipoteză, măsoară același comportament de mai multe ori înainte și în timpul intervenției și prezintă rezultatele pe un grafic, prin analiza vizuală a datelor. Dacă ai măsurători repetate, întreabă coordonatorul în care dintre ele se încadrează lucrarea.
+Logopedie, sindrom Down, opoziționism, TSA
Structura rămâne aceeași; se schimbă domeniile pe care pui accent și instrumentele. La un caz de logopedie, evaluarea și obiectivele sunt mai ales pe limbaj și comunicare. La un comportament opozițional lucrezi pe domeniul socio-emoțional, cu observație comportamentală; ghidul de practică UBB dă printre strategii formularul ABC și evaluarea funcțională. La un copil cu sindrom Down sau cu tulburare din spectrul autist, PIP-ul poate avea obiective pe mai multe domenii; metoda TEACCH, folosită la copiii cu autism, apare și ea printre strategiile din același ghid. Diagnosticul îl preiei din documente, nu îl stabilești tu.
+La disertație
La Brașov, disertația are 40-50 de pagini, un singur capitol de teorie și o parte de cercetare „mult mai întinsă”, care poate continua cercetarea de la licență. Un studiu cu mai multe cazuri trebuie, după ghidul UBB, să arate ce au comun și ce diferă între ele. Mai multe despre master: lucrarea de disertație.
+Ești deja profesor?
Studiul de caz al unui elev cu CES apare și în lucrările profesorilor, cu alte reguli decât licența. Pentru lucrarea de gradul I și portofolii, vezi pagina despre gradele didactice.
+Greșeli frecvente
- Numele copilului sau al școliiun cod („elevul D.”), fără date după care poate fi recunoscut
- Termeni perimați sau care etichetează copilullimbaj incluziv; ghidul UBB cere să eviți termenii „perimați, stigmatizanți”
- Diagnostic pus de studentdiagnosticul preluat din documentele de evaluare
- „Dezvoltarea limbajului” ca obiectiv pe termen scurtun obiectiv SMART, cu criteriu și termen
- „A progresat foarte mult”același instrument la început și la final: „de la 3 la 7 din 10”
Întrebări frecvente
Ce conține studiul de caz al unui elev cu CES?
Datele generale și anamneza, evaluarea inițială pe domenii, profilul copilului cu puncte tari și dificultăți, planul de intervenție personalizat, descrierea intervenției, evoluția măsurată cu aceleași instrumente și concluziile cu recomandări pentru familie și școală.
Care e diferența dintre studiul de caz și PIP?
PIP-ul este planul: obiectivele, activitățile, perioada și criteriile de evaluare pentru copil. Studiul de caz este capitolul din lucrare care prezintă copilul, evaluarea, PIP-ul aplicat, evoluția și concluziile. PIP-ul intră deci în studiul de caz.
Câte cazuri pun în lucrarea de licență?
Ghidurile citite nu dau un număr. Ghidul UBB acceptă studiul de caz cu o persoană sau cu un grup și cere, când ai mai multe cazuri, să le compari. Numărul îl stabilești cu coordonatorul.
Pot folosi documentele de evaluare ale elevului?
Da, cu acordul scris al părinților și al școlii, și doar ce îți trebuie pentru caz. În lucrare copilul apare cu un cod, iar diagnosticul îl preiei așa cum e scris în documente.

